SCURT ISTORIC

          Primul document care atestă existența procesului de învățământ pe aceste meleaguri, document păstrat în arhiva școlii este „Registru – catalog – de chemare”, trecerea absențelor și notelor de studiu pentru anii școlari 1928 – 1929, cuprinzând un număr de 52 de elevi, director fiind Popescu Alexandru, învățător cu pregătire putând avea și funcția de revizor școlar.
Documentul menționează luna septembrie ca data la care au început cursurile, ziua fiind necunoscută.  Datorită condițiilor grele, la început a funcționat o clasă în casa parohială, apoi în anul următor a funcționat o clasă în clădirea primăriei.
Între 1932 – 1935 clasele au funcționat într-o magazie la actuala Fermă nr. 1. – Avram Iancu de pe moșia lui Stan Gheorghe. Clasele I – IV funcționau dimineața, iar clasele V – VIII după masa.
Începând din 1935 s-a pus problema construirii unui local nou de școală, iar în 1936 s-a dat în folosință o școală nouă, cu două săli mari de clasă, cuprinzând clasele I – IV, sub instruirea unor învățători calificați (Popescu Alexandru, Lipai Gheorghe, Fionta Florian și alții.
În 1952 se adaugă clădirii încă două săli de clasă, apoi alte două în 1956, ajungându-se la forma actuală unde își desfășoară activitatea elevii ciclului primar.
În anul 1970, la inițiativa Primăriei, se trece la construirea unui nou local, o clădire nouă, modernă pentru ciclul gimnazial.
Și satele apropiate, Ant și Tămașda, au cunoscut o dezvoltare continuă a procesului de învățământ. Astfel, în satul Tămașda, procesul de învatamânt a început în 1743-1744, când au fost construite două școli confesionale – ortodoxă și reformată.
La început existau 4 clase, apoi 6 clase, frecventate de 60 – 70 de copii, cu un singur învățător. În anul 1912 s-a construit clădirea școlii de stat, cu 6 clase, care a funcționat pâna în 1930, iar apoi cu 7 clase până în 1948.
Din 1949 se înființează școala generală cu 7 clase și apoi cu 8 clase pâna în 1974, când a fost transformată în școală primară cu clasele I – IV, elevii din ciclul gimnazial urmând cursurile la școala din Avram Iancu. Acest fenomen a existat pâna în 1984, când s-a reînființat cursul gimnazial, ce se menține și în prezent.
În satul Ant, cel mai vechi document care atestă existența procesului de școlarizare, document aflat în arhiva școlii, este „Matricola” din anul scolar 1905 – 1906 în care sunt trecuți un numar de 60 de elevi în cele 4 clase primare. În anul școlar 1926 – 1927 sunt 5 clase cu un număr de 58 de elevi, apoi tot 5 clase cu 118 elevi în 1930 – 1931, iar în 1933 – 1934 s-a înfiintat și clasa a-Vl – a cu un număr de 106 elevi. În această localitate învățământul a fost organizat pe două secții: română și maghiară.
Procesul de scădere a populației școlare continuă și se ajunge ca în anul scolar 1984 – 1985 să existe doar un efectiv de 8 elevi, ajungându-se ca în 1988 numărul elevilor să scadă la 4, ceea ce nu mai justifica existența acestei unități școlare, elevii frecventând cursurile la Avram Iancu.
Grădinița își are începuturile în 1948, pentru ca din 1966 să funcționeze cu trei grupe, o sală cu material didactic și un spălător-vestiar. În prezent, grădinița funcționează în clădirea ciclului primar, până la demararea și finalizarea proiectului pentru noua clădire destinată acesteia.
Ciclul primar cuprinde 5 săli de clasă.
Ciclul gimnazial își desfășoară activitatea în clădirea nouă cu 8 săli de clasă, cu săli amenajate pe cabinete, un laborator de fizica-chimie, un laborator de informatică.
Fiecare obiect de învățământ este dotat cu diverse materiale didactice necesare procesului de învatamânt.
Din anul 2007, Școala Avram Iancu devine unitate cu personalitate juridică – Școala Gimnazială nr. 1 Avram Iancu, compusă din: Școala Gimnazială nr. 1 Avram Iancu, Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Avram Iancu, Școala Gimnazială Nr. 2 Tămașda, Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Tămașda. În această  compartimentare funcționează și în prezent.